In zona depresionara a Subcarpatilor Vrancei, populatia este mentionata ca fiind prezenta din timpuri indepartate, ,,ceea ce atesta continuitatea ei intr-un spatiu bine delimitat, care a beneficiat de conditii favorabile perpetuarii generatiilor pana in zilele noastre”.
Asezarile umane constituie elementul principal antropic, iar populatia este elementul vital al acestuia.
Comuna Năruja cuprinde sapte sate, fiind considerata ,,inima Vrancei”. Este una dintre cele mai vechi sate razesesti, sate-stup sau matca din Vrancea. Are din aceasta perspectiva o relevanta si inconfundabila istorie.
Inceputurile existentei, ale asezarilor omenesti de pe aceste meleaguri se pierd in negura vremurilor, neputand fi datate cu exactitate. Ele sunt, insa, stabilite in timp si atestate arheologic. Stau drept marturie in acest sens rezultatele sapaturilor facute in zona Bârsesti, aceasta scotand la iveala un bogat si convingator inventar arheologic.
Inventarul acestor asezari pune in evidenta faptul ca zona montana a subcarpatilor din Vrancea, care incadreaza si comuna Năruja, a fost o zona de interferenta a mai multor culturi, in special in neoliticul tarziu.
In zilele noastre ca unitate administrativ-teritoriala, Năruja este formata din opt sate, satul Năruja fiind in centrul comunei. Este asezare de tip rasfirat, satele sale insirandu-se de-a lungul cursurilor apelor care o traverseaza. Vatra satului cuprinde toate edificiile socio-culturale:primarie, ocol silvic, sector de exploatare forestiera, sectie de prelucrare a lemnului, sectie de covoare manuale, brutarie, camin cultural, scoala, biserica, biblioteca, spital, dispensar uman, dispensar veterinar, posta, telefoane, politie, piata , terenuri sportive, amfiteatru de vara, societati si asociatii familiale.
Sistemul locuintelor imparte satul in doua: centrul satului (este dominat de blocuri cu 2 si 4 etaje si case cu parter si etaj); celelalte sate componente au case traditionale, acoperite cu sindrila, cu stalpi sculptati la intrare, cu gradini, curti, anexe pentru animale, finarii pentru nutreturi si mici livezi de pomi fructiferi.
Natura variata a comunei se rasfrange si asupra elementului uman si culturii sale. Astfel, nărujenii sunt oameni bine dispusi distractivi si iubitori ai traditiilor populare si spirituale, remarcandu-se chiar un conservatorism in actuala directie.
Locuitorii comunei sunt de tip inalt,slab, saten sau blond. In general sunt oameni activi.
Polulatia este formata in totalitate din romîni, numarand 2016 locuitori. Indicele de natalitate este de 14%, iar indicele de mortalitate de 9-10%. Sporul natural este de 4-5%. In ce priveste migratia populatiei, in trecut si astazi , se mentine transhumanta (sat-iarna si deal-vara).
Dupa revolutia din 1989, libertatea plecarii in strainatate a permis multor tineri ai comunei sa plece in Italia, Franta, Ucraina, Iugoslavia, Canada, America, aceasta fiind si consecinta restrangerii locurilor de munca si a somajului.
04.06.2008